Noul proiect Roşia Montană
În urma consultărilor şi a dialogului permanent cu comunitatea locală, autorităţile publice, ONG-urile şi persoanele interesate, precum şi in contextul schimbarilor aduse de legislaţia româneasca, proiectul minier de la Roşia Montană a fost modificat şi îmbunătăţit semnificativ faţă de varianta sa iniţială inclusă în Memoriul Tehnic din 2004 si planurile de urbanism din 2002, astfel încât, în momentul de faţă, noul proiect se conformează celor mai exigente standarde româneşti şi europene în materie.

La elaborarea modificarilor proiectului de la Roşia Montană au participat unii dintre cei mai buni experţi independenţi români şi străini din domeniu. Aceştia au stat şi vor sta în continuare la dispoziţia Ministerului Mediului şi a oricărei părţi interesate pentru a atesta conformitatea noului proiect al societăţii Roşia Montană Gold Corporation cu cele mai bune practici interne şi internaţionale.

Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului, aflat în procedura de analiză la Ministerul Mediului, conţine modificarile la care ne referim, care au ca scop reducerea impactului asupra mediului, creşterea condiţiilor de siguranţă în exploatare, conservarea patrimoniului precum şi crearea unui model de minerit modern şi responsabil în România.
  1. S-a mărit suprafaţa de teren care va fi impădurită de către Roşia Montană Gold Corporation înainte de începerea exploatării, de la 335 de hectare de pădure la 1000 de hectare de pădure.

  1. A crescut substanţial perimetrul de protecţie a zonei istorice a comunei Roşia Montană şi perimetrul zonelor tampon, de la 53 la 135 de hectare. S-a renunţat, astfel, la exploatarea a 20 de tone de aur din planul de dezvoltare iniţial, pentru a creşte gradul de siguranţă şi protecţie a zonei istorice.
  1. Proiectul actual prevede o concentraţie maximă de cianură in iazul de decantare de 5-7 mg/l, faţă de proiectul vechi care prevedea 20 mg/l. Această reproiectare vine ca urmare a schimbării standardelor UE privind managementul deşeurilor din industria extractivă, in anul 2006. Atât în proiectul actual, cât şi în vechiul proiect, concentraţia de cianură din iazul de decantare este mult sub limita maximă admisă de UE, care în prezent se situează la 10 mg/l, iar în anul 2002 se situa la 50 mg/l. De asemenea, la performanţele actuale ale proiectului RMGC, concentraţia este de zece ori mai mică decât standardul acceptat în SUA şi alte ţări din afara Uniunii Europene. La nivel mondial, 90% dintre operaţiunile miniere aurifere folosesc cianură, în condiţii de siguranţă.
  1. Iazul de decantare a fost reproiectat pentru a-i creşte gradul de siguranţă şi capacitatea de stocare a precipitaţiilor extreme. Oriunde în lume iazurile de decantare sunt proiectate să poată înmagazina o singură precipitaţie maximă probabilă (PMP); în cazul proiectului actual, iazul de pe Valea Corna poate stoca două precipitaţii maxim probabile consecutive, iar probabilitatea ca acest eveniment să se producă este de 1 la 100 de milioane de ani. Această capacitate de stocare suplimentară neobişnuit de mare, alături de ceilalţi parametri de proiectare la care a fost gândit şi proiectat iazul de decantare Corna, conferă sistemului iazului de decantare o siguranţă de aproximativ 1000 de ori mai mare decât majoritatea barajelor iazurilor de decantare existente in lume.
  1. S-a proiectat o staţie suplimentară de tratare a apelor uzate, pentru a fi folosită în situaţii de urgenţă sau în faza de închidere, când apa din iaz va fi pompată în cariera Cetate. Această staţie de tratare reduce concentraţia cianurii la 0.1 mg/l conform cerinţelor legislaţiei române pentru descărcarea apelor uzate în ape de suprafaţă.
  1. S-a revizuit planul de management al biodiversităţii în scopul unei protecţii sporite a ecosistemului, proiectându-se o reţea de coridoare ecologice, care au rolul de a grăbi repopularea amplasamentului în etapa de închidere şi reabilitare, urmând ca speciile importante să fie monitorizate în toate etapele de dezvoltare a proiectului.
  1. S-a revizuit planul de dezvoltare a minei pentru a permite închiderea progresivă a trei din cele patru cariere. Astfel, trei din cele patru cariere vor fi umplute cu rocă (între anii 9 şi 14) şi revegetate, faţă de proiectul iniţial unde trei din cele patru cariere urmau să fie închise prin inundare parţială.
  1. S-au regândit planurile de închidere şi post-închidere a minei, astfel încât să se asigure o monitorizare permanentă pe parcursul a 50 de ani după încheierea exploatării. În cazul în care se va considera necesar, staţia de tratare a apelor acide va fi menţinută în funcţiune până la 50 de ani după închiderea minei, iar carierele vor fi monitorizate pe termen lung.
  1. Eforturile financiare ale companiei în vederea conservării şi a punerii în valoare a patrimoniului cultural şi arhitectonic din Roşia Montană se ridică la 45 milioane USD, fiind probabil cea mai mare investiţie privată in patrimoniu realizată în România.
  1. În anul 2009 s-a actualizat planul de afaceri, beneficiile pentru economia României fiind de 4 miliarde de dolari, astfel:

    2. - 1,8 miliarde de dolari - beneficii directe ale statului român, în dividende pentru Guvernul României, redevenţe, taxe şi impozite;

    - 2,2 miliarde de dolari - bani cheltuiţi în România pentru: resurse umane, energie electrică, transport, construcţii, reactivi pentru procesare, piese de schimb etc.
MitRomânia primeşte doar 2% din banii obţinuţi.
Adevăr
  • Proiectul va aduce 4 miliarde de dolari în economia României:
    - 1,8 miliarde USD - beneficii directe ale statului român, în dividende pentru Guvernul României, impozite pe salarii, redevenţe şi alte taxe;
    - 2,2 miliarde USD – bani cheltuiţi în România pentru: resurse umane, energie electrică, transport, construcţii, reactivi pentru procesare, piese de schimb.
  • Deşi are o participaţie de 20%, statul român încasează 50% din beneficiile proiectului.
  • Proiectul minier va crea peste 2.300 de locuri de muncă directe pe perioada etapei de construcţie a minei, 800 de locuri de muncă directe în timpul exploatării şi 3.000 de locuri de muncă în total pe perioada operării.
  • Detalii
  • Detalii
  • Detalii
  • Detalii

Aici a fost o mină, apele nu te lasă să uiţi

De 2.000 de ani, la Roşia Montană se face minerit, iar metodele de exploatare minieră practicate în trecut au dus la poluarea solului şi a majorităţii apelor din zonă cu metale grele şi compuşi ai acestora. Rocile cu conţinut de sulf, în contact cu oxigenul şi apa, au dat naştere unei soluţii slabe de acid sulfuric, care a dizolvat metalele grele din rocă şi, împreună cu acestea, a ajuns treptat în apele de suprafaţă sau în cele subterane, poluându-le.

Conform rapoartelor Companiei Naţionale Apele Române din ultimii 10 ani, calitatea apelor din bazinul râului Arieş este în categoria “degradată”.

În zona Roşia Montană, apele sunt foarte acide şi au o culoare roşie dată de concentraţiile mari de metale grele dizolvate: cupru, fier, mangan etc.
Dacă nu se va face nimic în această privinţă, generarea de ape acide ar putea continua la Roşia Montană pentru sute de ani, deoarece roca din vechile halde de steril şi galerii continuă să reacţioneze cu apa şi oxigenul din aer.

Proiectul Roşia Montană va trata apele acide

Proiectul Roşia Montană va opri contaminarea cu ape acide a sistemului hidrografic.
RMGC a stabilit un plan detaliat pentru colectarea şi tratarea apelor acide care se scurg din galeriile miniere abandonate. În plus, vor fi luate măsuri suplimentare pentru curăţarea văilor Roşia Montană şi Corna, pentru ca apa care curge pe aceste pâraie să poată susţine flora şi fauna acvatică.

Managementul apei în cadrul proiectului de la Roşia Montană prevede:

  • Înainte de începerea construcţiei obiectivelor miniere, apele care nu au fost contaminate de activităţile miniere din trecut vor fi deviate în jurul proiectului prin canale de coastă, care vor deversa apa în aval de proiectul Roşia Montană.
  • Apele acide care azi ajung contaminate direct în sistemul hidrografic vor fi colectate în spatele unui baraj şi apoi tratate. Barajul Cetate va avea funcţia de colectare a apelor acide din bazinul pârâului Roşia, ape care vor fi apoi pompate la o staţie de epurare; acolo, apa va fi tratată pentru a ajunge la standardele de calitate impuse de legislaţia românească.
  • O parte din apa epurată va fi utilizată ca apă industrială, restul urmând a fi descărcată în sistemul hidrografic pentru asigurarea debitului ecologic al pârâurilor Roşia şi Corna.

Ecologizare pe tot parcursul proiectului minier

Mineritul modern înseamnă reguli şi proceduri stricte în toate etapele unui proiect, inclusiv de reabilitare a mediului. Zona în care se va dezvolta proiectul minier va fi reabilitată încă din perioada de funcţionare a minei şi nu doar după închiderea acesteia, astfel încât suprafaţa respectivă să poată fi redată comunităţii, pentru alte activităţi.

Costurile actuale de închidere a proiectului Roşia Montană sunt estimate la 135 milioane USD, calculate pe baza funcţionării minei timp de 16 ani.
Actualizările anuale vor fi stabilite de experţi independenţi şi aprobate de Ministerul Mediului şi Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM), în calitate de autorităţi guvernamentale competente. Actualizările periodice au rolul de a asigura în orice moment, în cazul puţin probabil de sistare temporară a proiectului, o Garanţie Financiară pentru Refacerea Mediului (GFRM) suficientă, care reflectă costurile aferente reabilitării ecologice complete la momentul respectiv.
Lucrările de închidere şi reabilitare ecologică la Roşia Montană cuprind următoarele activităţi:

  • Impermeabilizarea şi acoperirea cu vegetaţie a haldelor de steril;
  • Umplerea cu rocă a carierelor Cârnic, Jig şi Orlea, impermeabilizarea şi acoperirea lor cu  vegetaţie;
  • Inundarea parţială şi amenajarea unui lac în cariera Cetate;
  • Impermeabilizarea şi acoperirea cu vegetaţie a iazului de decantare şi a barajelor;
  • Demontarea instalaţiilor de producţie scoase din uz şi reabilitarea ecologică a suprafeţelor dezafectate;
  • Epurarea apelor, până la atingerea limitelor legale;
  • Întreţinerea vegetaţiei, combaterea fenomenului de eroziune şi monitorizarea pe termen lung a întregului amplasament.

Conform principiului reabilitării progresive, RMGC nu va aştepta până la terminarea operaţiunilor miniere pentru a începe reabilitarea ecologică la Roşia Montană. Astfel:

  • Ecologizarea haldei Cetate va începe în anul 5 al exploatării, iar a haldei Cârnic în anul 9 al exploatării;
  • Umplerea carierei Cârnic cu rocă va începe în anul 9, iar a carierelor Orlea şi Jig în anul 13;
  • Inundarea carierei Cetate va începe în anul 15;
  • Din anul 18 va începe acoperirea iazului de decantare şi a barajului şi ecologizarea amplasamentului uzinei.
Mai mult, proiectul Roşia Montană prevede şi plantarea a 1000 de hectare de pădure, până la începerea exploatării, în schimbul celor 250 de hectare pe care le despădureşte în vederea realizării minei.

Mineritul aurifer are nevoie de tehnologia cu cianură

90% din aurul extras astăzi în lume este obţinut prin tehnologia cu cianură. Mine din SUA, Noua Zeelandă, Canada, Italia, Finlanda, Spania sau Suedia folosesc în siguranţă această tehnologie. Deoarece aurul se găseşte astăzi în particule foarte mici în compoziţia rocii, companiile miniere trebuie să folosească substanţe chimice pentru a-l extrage din minereu. Cianura este una dintre puţinele substanţe care are proprietăţile chimice necesare extragerii aurului în condiţii de siguranţă şi eficienţă. După mai bine de 100 de ani de folosire a cianurii în industria minieră la nivel mondial, se cunosc foarte bine modalităţile de utilizare şi neutralizare a cianurii astfel încât riscurile pentru oameni şi mediu să fie minime. La Roşia Montană, extragerea aurului folosind tehnologia de cianurare este metoda optimă, datorită tipului de minereu existent.

Învăţăm din trecut

Accidentul din ianuarie 2000 de la Baia Mare a adus în Uniunea Europeană o legislaţie strictă cu privire la folosirea cianurii în minerit, stabilind condiţii şi reguli restrictive. În acelaşi timp, în mai 2000 a apărut ideea înfiinţării unui Institut de Management al Cianurii, cu sediul la Washington. Acest Institut este creat special pentru a monitoriza implementarea corectă a “Codului Internaţional de Management al Cianurii pentru producţie, transport şi utilizare a cianurii în producţia de aur”, care a fost elaborat de un comitet internaţional, sub îndrumarea Programului de Mediu al Naţiunilor Unite. (www.cyanidecode.org)

Gabriel Resources, acţionarul majoritar al Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), se numără printre semnatarii acestui cod şi s-a angajat astfel să respecte toate regulile de manipulare şi folosire a cianurii în deplină siguranţă.

Atenţie din prima zi până la reabilitarea completă

Planul de management al cianurii pentru Proiectul Roşia Montană respectă Codul Internaţional de Management al Cianurii (ICMC), recunoscut în industria minieră auriferă din întreaga lume. Acest cod include cele mai bune practici pentru managementul cianurii şi vizează:

  • producţia;
  • transportul;
  • manipularea şi depozitarea;
  • etapele operaţionale şi de închidere a exploatării;
  • siguranţa muncitorilor;
  • răspuns la situaţii de urgenţă;
  • instruire;
  • consultarea şi informarea publicului.

RMGC va contracta numai companii ce pot dovedi că practicile acestora de muncă sunt sigure şi protejează mediul înconjurător.

Cianura de sodiu va fi achiziţionată în formă solidă şi va fi livrată în containere special proiectate pentru transportul cianurii - camioane speciale cu cisterne cu pereţi dubli, extrem de rezistente. Fiecare transport va fi escortat de un vehicul de intervenţie în caz de urgenţă. Pentru prevenirea scurgerilor, la livrare, cianura în formă solidă va fi dizolvată pe amplasamentul uzinei şi pompată direct în sistemul de depozitare şi distribuţie fără a fi manipulată deloc în spaţiu deschis.

Toate containerele vor fi returnate furnizorului pentru refolosire, eliminând astfel problemele potenţiale de tratare şi depozitare finală a acestora.

Într-un proiect minier modern, cea mai mare parte din cantitatea de cianură este consumată în urma transformărilor chimice în cadrul procesării minereului, în uzină. Cantitatea de cianură rămasă în sterilul de procesare va fi neutralizată aplicând un proces modern şi eficient de oxidare. Acest proces a fost utilizat de peste 80 de mine din lume în ultimii 30 de ani. După neutralizare, sterilul cu conţinut scăzut de cianură va fi depozitat într-un iaz de decantare special construit.

Sterilul de procesare este materialul rezultat după procesul de recuperare a aurului şi argintului din minereu.

Sisteme stricte de control

În cadrul uzinei de la Roşia Montană vor fi construite sisteme de monitorizare în timp real şi colectare a oricăror deversări accidentale. Cuve de beton vor fi construite în jurul tuturor rezervoarelor ce conţin cianură; se vor amplasa instalaţii speciale de monitorizare în toate locurile în care se manipulează cianura, pentru a controla potenţialele scurgeri.

Sistemele de monitorizare vor detecta orice scurgeri sau emisii de cianură sau compuşi ai acesteia.

Monitorizare

Dacă vreodată cantitatea de cianură depăşeşte nivelul de siguranţă, se va declanşa automat o alarmă, iar sistemele de pompare se vor închide automat. În cazul unei căderi de curent, vor cupla automat generatoarele electrice de rezervă care asigură eficienţa sistemului.

Muncitorii vor primi echipament personal de protecţie și un instructaj complet, care va acoperi toate aspectele managementului cianurii.

Şi alte industrii folosesc cianura

Doar aproximativ 13% din cantitatea produsă în întreaga lume – 1,4 milioane tone anual – este folosită în procesarea aurului. Restul de 87% se foloseşte în diverse industrii, precum producţia de mase plastice, adezivi, produse de ignifugare, cosmetice, produse farmaceutice, industria alimentară - inclusiv ca aditiv anti-îngroşare pentru sarea de masă şi industrială.

În mod natural, cianura se găseşte în cantităţi mici şi în alimente, cum ar fi migdale, cafea, anumite soiuri de fasole, caise, cireşe, precum şi în fumul de ţigară.

Ape curate

Ecologizare

Împăduriri

Standarde Uniunea Europeană

Tehnologia folosită

Mit Proiectul minier va distruge moştenirea culturală a Roşiei Montane.
Adevăr
  • Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a finanţat, conform legii, un program naţional de cercetare a patrimoniului, coordonat de către Muzeul Naţional de Istorie a României. Programul, pentru care compania a pus la dispoziţia cercetătorilor 10 milioane USD, a adus la Roşia Montană peste 80 de specialişti independenţi, din 25 de instituţii, naţionale şi internaţionale.
  • Compania va aloca alte 35 de milioane USD pentru restaurarea monumentelor istorice şi a infrastructurii care va pune baza unui turism sănătos în zonă. Moştenirea culturală a Roşiei Montane va fi pusă la dispoziţia publicului prin conservare sau restaurare în sit, expunere în cadrul muzeului, replici în mărime naturală – aşa cum fac toate muzeele moderne din Europa.
  • Programul de cercetare în cifre:
    - peste 1.000.000 de ore lucrate de specialisti,
    - 150 rapoarte tehnice şi studii,
    - 6 cărţi publicate şi încă 14 în lucru,
    - 100 ore de interviuri de istorie orală,
    - 7000 de obiecte inventariate şi restaurate,
    - 7 necropole romane şi peste 1200 de morminte cercetate, case şi zone sacre din epoca romană cercetate,
    - 11 proiecte de restaurare a monumentelor istorice finalizate.

    "Din punct de vedere al moştenirii culturale, proiectul minier de la Roşia Montană poate fi văzut ca un proiect exemplar de dezvoltare responsabilă". Edward O’Hara - Raportor General pentru Patrimoniu Cultural, Adunarea Generală a Parlamentului Consiliului Europei.
MitProiectul minier va distruge comunitatea, iar localnicii sunt forţaţi să se mute.
Adevăr
  • În Roşia Montană, dupa închiderea minei de stat, 80 la sută dintre roşieni au rămas fară loc de muncă. Noua mină va crea mii de locuri de muncă şi va revigora o comunitate ce doreşte continuarea tradiţiei miniere.
  • În urma consultărilor între comunitate şi companie, localnicii au ales: o parte se va muta în noul cartier finalizat deja de RMGC în Alba Iulia, iar o parte va rămane în Roşia Montană, unde compania va construi cel mai modern sat din România, în afara zonei de impact a proiectului minier.
  • Proiectul se va întinde pe 25 la sută din suprafaţa comunei Roşia Montană. Programul de relocare şi strămutare a fost elaborat conform standardelor Bancii Mondiale.