Homepage Proiectul Roşia Montană Geologia de la Rosia Montana

Geologia de la Rosia Montana

Harta lucrărilor miniere existente la suprafaţă

Lucrări miniere existente la suprafaţă : zonele în care sunt propuse carierele sunt intens afectate de lucrări miniere existente atât la suprafaţă cât şi în subteran. Există 2 cariere – Cetate şi Carnic şi nenumărate halde de steril.


Harta lucrărilor miniere existente în subteran

Lucrări miniere existente în subteran:
Există un volum de aproximativ 2 milioane m3 de excavaţii miniere în subteran care contribuie la generarea în mod natural şi continuu a apelor acide.


Explorare, geologie şi resurse

S.C. Roşia Montană Gold Corporation a executat un amplu program de explorare şi cercetare a zăcământului de la Roşia Montană. În principal lucrările au constat din cartarea şi probarea prin probe brazdă a tuturor lucrărilor miniere subterane accesibile şi a tuturor aflorimentelor de la suprafaţă. În paralel, a fost executat şi un amplu program de foraje de cercetare geologică atât de la suprafaţă cât şi din subteran. Toate probele recoltate au fost analizate pentru Au şi Ag. Adiţional, au fost executate, pe 1.224 de probe composite, analize pentru încă 47 de elemente.

În afara acestor lucrări au fost executate şi un număr mare de teste metalurgice la laboratoare din Canada şi Australia în vederea stabilirii celui mai bun flux tehnologic de preparare a minereului de la Roşia Montană.
Toate informaţiile obţinute au fost concretizate într-un bloc model al zăcământului Roşia Montană ce încorporează în jur de 29 de parametri şi care a fost folosit ca bază pentru estimarea resurselor şi rezervelor.


 

Harta forajelor executate de RMGC

Până în prezent RMGC a executat 1.170 de foraje atât de cercetare geologică cât şi geotehnice totalizând 140.000 metri foraţi. Toate forajele de cercetare geologică au fost probate continuu pe fiecare metru şi toate probele recoltate au fost analizate pentru Au şi Ag.


Harta probelor brazdă executate de RMGC

RMGC a recoltat 66.100 probe brazdă cu lungimea de 1 metru atât din lucrări miniere subterane cât şi din aflorimente de la suprafaţă. Toate probele au fost analizate pentru Au şi Ag.

La Roşia Montană, 2 corpuri subvulcanice dacitice de vârstă Neogenă, denumite Cetate şi Carnic au fost intruse vertical intr-o secvenţă de sedimente Cretacice şi apoi în apropierea suprafeţei într-o unitate de brecii polimictice denumite “ vent breccia”. Acestea din urmă s-au format ca brecii diatreme magmato-freatice ca răspuns la ridicarea magmelor dacitice în cadrul complexului.
Asociate cu intruziunile dacitice (atât în interiorul lor cât şi de-a lungul limitelor intruziunilor), apar coloane subverticale de brecie care, conform ultimelor interpretări reprezintă diatreme. Părţile de nord şi est ale complexului de la Roşia Montană sunt acoperite cu curgeri de lavă şi aglomerate andezitice mai târzii care sunt asociate cu activitatea vulcanică de la Roşia Poieni.
Zăcământul Roşia Montană este intens alterat hidrotermal, predominând argilizarea, adularizarea şi silicifierea.
Mineralizaţia de la Roşia Montană este de tip auro-argentifer şi apare în cea mai mare parte sub formă diseminată, asociată cu pirita. Mai apare şi sub formă de filoane, volburi sau asociată corpurilor de brecii, cazuri în care se poate întâlni destul de rar şi aur liber. Aceste zone, ce au conţinuturi mai ridicate de aur au fost exploatate intens în trecut.
Nici un alt element analizat la Roşia Montană nu prezintă conţinuturi care să poată fi recuperate şi valorificate din punct de vedere economic.


Evoluţia geologică a zăcământului

next prev

1. Formarea unui corp de brecii de explozie în cadrul unor sedimente de vârstă Cretacică a constituit prima etapă în cadrul dezvoltării structurii de la Roşia Montană. În timpul perioadelor de calm ale activităţii vulcanice au avut loc procese de sedimentare ceea ce a condus la o geneză mixtă (vulcanică şi sedimentară) a acestei formaţiuni.

2. Punerea în loc în cadrul structurii Roşia Montană a celor două corpuri de dacite – Cârnic şi Cetate (vârsta aproximativ 13,60 milioane ani).

3. Continuarea activităţilor vulcanice ce au ca rezultat formarea unor structuri de brecii mixte atât în cadrul corpurilor de dacite cât şi în cadrul breciei de explozie. Depunerea mineralizaţiilor auro-argentifere-impregnaţii, filoane, volburi (vârsta aproximativ 13,17 – 12,71 milioane ani).

4. Formarea corpului de brecie neagră între cele două corpuri dacitice – Cetate şi Cârnic. Ultima etapă de mineralizare: filoane cu carbonaţi, cuarţ şi sulfuri.

5. Formarea unei structuri de brecii post-mineralizaţie în partea sudică a zăcământului Roşia Montană (vârsta aproximativ 11 milioane ani ).

6. Punerea în loc a rocilor vulcanice mai noi, generate de activitatea magmatică de la Roşia Poieni, care au acoperit şi conservat zăcământul de minereu de la Roşia Montană (vârsta aproximativ 9,42 – 9,16 milioane ani).

 

Carierele propuse pentru proiectul minier Roşia Montană

Zăcământul de la Roşia Montană va fi exploatat în 4 cariere, rezervele estimate fiind de 214,9 milioane tone cu conţinuturi medii de 1,46g/t Au şi 6,9g/t Ag reprezentând 10,1 milioane uncii (314 t) Au si 47,6 milioane uncii (1480 t) Ag - metale “in situ”.