Viaţa va reveni în apele din Roşia Montană

De 2.000 de ani, la Roşia Montană se face minerit, iar metodele de exploatare minieră practicate în trecut au dus la poluarea solului şi a apelor de suprafaţă din zonă cu metale grele şi compuşi ai acestora. Rocile cu conţinut de sulf, în contact cu oxigenul şi apa, au dat nastere unei soluţii slabe de acid sulfuric, care a dizolvat metalele grele din rocă şi, împreuna cu acestea, a ajuns treptat în apele de suprafaţă sau în cele subterane, poluându-le.

Înca din primul an de funcţionare, proiectul propus de Roşia Montană Gold Corporation prevede stoparea acestei poluări istorice şi îmbunatatirea calităţii apelor din zona Roşia Montană.

• Roşia Montană este o zonă în care aurul a fost exploatat încă din perioada Imperiului Roman. Mineritul modern presupune remedierea mediului afectat de către exploatarea minieră, în timp ce exploatarile anterioare abandonate din zona au lăsat un mediu înconjurator puternic degradat.
• Principala sursă de poluare a mediului este apa acidă. Expunerea rocilor cu conţinut de sulf la actiunea oxigenului şi a apei duce la formarea unei soluţii slabe de acid sulfuric care dizolvă metalele grele din roca şi, împreună cu acestea, ajunge în cele din urmă în apele de suprafaţă sau cele subterane făra nici un fel de tratare, conducând astfel la poluarea apelor
• Din galeriile miniere vechi (totalizând aproximativ 140 km) se scurg in pârâul Roşia, în fiecare secundă, 20 litri de ape acide, iar de aici poluarea se propagă în aval pe zeci de km în râul Abrud şi în Arieş.
• Datorită acestor ape acide, pe caţiva km în aval pe cursul pârâului Roşia şi Abrud, flora şi fauna lipsesc aproape complet
• În cursurile de apă din Roşia Montană, depaşirile limitelor legale pentru substanţe chimice sunt foarte mari, astfel de 3 ori pentru cadmiu, 3,4 ori pentru arsen, 64 de ori pentru fier si de 110 ori pentru zinc;

• Cadmiul si Arsenul sunt între primele şapte substante chimice periculoase pe lista CERCLA 2007 (lista substanţelor periculoase a Agenţiei de Protecţie a Mediului din SUA). Spre comparaţie, cianura este poziţionată abia pe poziţia 28 în aceeaşi listă.
• În cadrul proiectului Roşia Montană a fost stabilit un plan detaliat pentru colectarea şi tratarea apelor acide care se scurg din galeriile miniere abandonate. În plus, vor fi luate măsuri suplimentare pentru curaţarea văilor Roşia şi Corna, pentru că apa care curge pe aceste pâraie să poata susţine flora şi fauna acvatică

Prin implementarea proiectului de la Roşia Montană, nici măcar o picătură de apă contaminată nu va parăsi amplasamentul proiectului propus fără a fi tratată în prealabil

Managementul apei în cadrul proiectului de la Roşia Montană prevede:

• Înainte de începerea construcţiei proiectului, apele care nu au fost impactate de mineritul istoric şi care nu vor fi impactate de proiect vor fi deviate în jurul proiectului prin aşa numitele canale de deviere. Aceste canale de deviere vor deversa apa în aval de proiectul Roşia Montană.
• Apele acide care în momentul actual se scurg libere în sistemul hidrografic, vor fi colectate în spatele Barajului de Captare Ape Acide Cetate, de unde vor fi pompate spre amplasamentul Uzinei de Procesare, unde vor fi tratate într-o Staţie de Epurare Ape Acide.
• Apa tratată va fi fie utilizată în procesul tehnologic, fie descarcată în vaile Roşia şi Corna (în aval de baraje) pentru a menţine debitul ecologic al celor 2 pârâuri.
• Alimentarea cu apă brută se va face din râul Arieş printr-un sistem de pompe şi conducte de transport.
• Doar 15% din cantitatea de apă necesară proiectului va fi luată din râul Aries, restul de 85% va fi recirculată din iazul de decantare.
• Toate scurgerile şi exfiltraţiile de pe sau din amplasamentele proiectului Roşia Montană vor fi captate şi tratate înainte de a fi eliberate în mediul natural.