Homepage Proiectul Roşia Montană Patrimoniu Program de reabilitare/ conservare la Roșia Montană

Program de reabilitare/ conservare la Roșia Montană

Roşia Montană, din punct de vedere arhitectural şi urbanistic, trebuie tratată în primul rând ca o imagine de ansamblu. Valoarea ei constă în două elemente esenţiale: caracterul inedit al unei aşezări miniere rurale cu o activitate milenară, continuă, şi o aşezare montană de moţi din Munţii Apuseni. Roşia este rezultatul modului în care cele două caractere s-au influenţat reciproc. Toate caracteristicile urbanistice şi arhitecturale au fost analizate în cadrul studiilor elaborate pentru PUZ-ul zonei centrale. Dat fiind faptul că zona industrială nu se suprapune cu zona protejată a localităţii, aspectul idilic de aşezare montana rurală poate fi conservat integral. Principiile de bază ale punerii în valoare a oricărei aşezări sunt evidente.

1. Accesibilitatea. Valea Arieşului a fost dintotdeauna una dintre zonele cele mai pitoreşti ale Apusenilor. Dezvoltarea şi întreţinerea reţelelor de drumuri ar facilita accesul turiştilor nu doar la Roşia Montană, ci în întreaga zonă. Pentru a tempera impactul nedorit al turismului, accesul în centrul istoric al Roşiei cu automobile ar fi limitat. Se vor prevedea parcări pentru automobile şi autocare în afara graniţei localităţii. În punctele de acces vor fi afişate posibile trasee pietonale pentru vizitatori, respectiv trasee turistice de drumeţie în zonă.

2. Infrastructura. Dezvoltarea aşezării se va realiza conform normelor europene ce vor presupune dotarea localităţii cu o infrastructură performantă. Conform acestora toate reţelele vor fi amplasate în subteran, oferind posibilitatea creării unei imagini nepoluate vizual. Se va reveni la pavajele originale (din piatră de râu), se va adopta un iluminat arhitectural adecvat, zonele publice vor fi dotate cu mobilier urban armonizant ca formă şi material. Clădirile şi anexele vor fi reabilitate prin tehnici şi cu materiale tradiţionale, gospodăriile vor fi delimitate de împrejmuiri caracteristice (mururi, garduri de lemn, ziduri de sprijin din piatră), grădinile vor avea un aspect îngrijit şi curat.

3. Dotările. Ca orice localitate turistică, Roşia Montană va trebui să dispună de dotări performante ce pot satisface cerinţele contemporane de confort – desigur, în limitele dezvoltării rurale. Este indispensabilă însă asigurarea confortului sanitar, respectiv existenţa unor reţele de comunicare (telefonie, internet, televiziune). Pe lângă pensiunile turistice va fi nevoie de restaurante, puncte info, magazin de suveniruri etc.

4. Puncte de atracţie. O parte din turişti vor veni să admire peisajul sau arhitectura vernaculară (tradiţională) a aşezării. Un Muzeu al Mineritului cu siguranţă ar fi un punct de atracţie inedit, care ar spori numărul vizitatorilor prin promovarea turismului tematic.

5. Aspectul clădirilor. Imaginea pe care o oferă fiecare clădire în parte ar trebui să fie una cât mai originală, nealterată. Prin urmare, ele vor fi puse în valoare atât prin metode tradiţionale, cât şi prin cele mai performante, elaborate tocmai în scopul de a conserva o imagine “rustică”. Amenajarea lor poate să varieze (în funcţie de aspectul exterior al clădirii) de la una absolut tradiţională (cu elemente de mobilier, obiecte de uz casnic etc. tradiţionale) până la cea contemporană.

6. Controlul. Buna funcţionare a unei aşezări turistice poate fi asigurată în primul rând de localnici. Dacă există o strategie de funcţionare pentru diferite anotimpuri, pentru diferite categorii de turişti, dacă aspectul se dezvoltă sub controlul unor specialişti, dacă dezvoltarea este planificată pe termen lung, Roşia Montană va avea şansa să menţină turismul în limitele dorite.

 

Exemple de lucrari realizate până în prezent