Cercetare în subteran la Roșia Montană

Investigaţiile de specialitate au fost efectuate – începând din anul 1999 şi până în 2007 – de către o echipă specializată, de la Universitatea Toulouse Le Mirail (Franţa), coordonată de către dr. Beatrice Cauuet. Ele au avut în vedere realizarea unui studiu de detaliu asupra acestui tip de vestigii arheologice, respectiv galeriile miniere vechi, de epocă antică şi nu numai.

Au fost investigate până în prezent următoarele zone:

• masivul Cetate (2000-2002);
• masivul Cârnic (1999-2003), cu relevee topografice de detaliu pentru model tridimensional scara 1:1, şi studii interdisciplinare între 2004 - 2006;
• masivul Jig Văidoaia (2003-2004);
• explorare în vederea cercetării arheologice şi amenajare pentru acces public a galeriei Cătălina-Monuleşti (2002-2005);
• explorare şi cercetări preliminare în zona masivelor Ţarina si Orlea (2004 - 2006)

În decursul a opt campanii de cercetare arheologică (misiuni anuale de la două la patru luni din 1999 până în 2006), au fost topografiate peste 70 km de lucrări miniere subterane din toate epocile (dintr-un total de peste 140 km exploraţi).

Principalele concluzii în urma a 8 ani de cercetări de arheologie minieră sunt următoarele:

• în cadrul sitului Roşia Montană au fost puşi în evidenţă aproximativ 7 km de lucrări miniere antice (galerii), acestea nefiind structuri continue, ci tronsoane şi porţiuni de lucrări miniere răspândite în aproape toate perimetrele miniere din cadrul zăcământului.
• în cadrul zonelor protejate conturate actualmente în perimetrul proiectului minier Roşia Montană, respectiv Cătălina Monuleşti, Piatra Corbului şi Păru Carpeni, arheologii francezi au precizat că au pus în evidenţă majoritatea tipurilor de lucrări miniere care există şi în celelalte sectoare miniere care vor fi afectate totuşi, după cercetarea lor, de către proiectul minier.
• studiile de arheologie minieră din masivele Cetate şi Cârnic au arătat că lucrările miniere antice sunt deja afectate, fiind desfigurate/transformate în proporţii variabile de lucrările miniere realizate în epocile ulterioare, în special de cele executate începând cu secolul al XVIII-lea şi până în 2006.
• impactul uman din mediul subteran (reexploatare minieră), dar şi cel natural (surpări, inundări, curgeri de noroi, prăbuşiri) au determinat ca, în prezent, lucrările miniere antice să se găsească în stadiu precar de conservare.
• este necesară continuarea lucrărilor de cercetare şi conservare în zonele Păru-Carpeni (aici a fost descoperit un sistem roman de drenare a apelor de mină) şi Cătălina Monuleşti.

ArheologieClick pe poză pentru a o mări

IndustrialClick pe poză pentru a o mări

Zone protejateClick pe poză pentru a o mări